Pleacă vara, de ce pleacă oare?

Aștept să vină toamna, știu că vrea

S-aud aceeași frunză pe cărare

Cum cade obosită-n calea mea...

În Casa de pe Deal, de lemn, curată,

Părinții mei cu bucuria-ntreagă,

Acolo m-au născut întâia dată,

De-aceea toamna mi-e atât de dragă;

Acolo, dinspre seară, lângă miei,

Am scris mirat poemul despre tata

Și mi-a rămas de-atunci în ochii mei

Tot mai înalt și niciodată gata!

Aștept să vină toamna, toamna mea,

Ca pe-o mireasă-n brațe să o strâng,

S-ascult cum cade frunza pe Vâlcea

Și mierlele se mistuie prin crâng...

Nicolae Nicoară-Horia