Să nu-ţi fie teamă...

27 Sept. 2010.

Să nu-ţi fie teamă,
Doamne, ce cuvinte!
Le aud şi astăzi
Din acelaşi nor,
Cât oi sta sub vremuri
Şi de-acum-nainte
Voi rămâne pururi
În lumina lor.
Să nu-ţi fie teamă,
Ce poruncă-înaltă!
Obosit de Viaţă,
Răzimat ce Cer,
Precum nu i-e frică
Marmorei de daltă,
N-o să-mi fie pururi
Şi de-o fi să pier...

Cine...

Duminică, 26 Sept. 2010, în zori...

Cine mă trezeşte din somn dimineaţa
Nu-i spune oare lutului meu,
Spală-ţi cu lacrima zorilor faţa,
Rabdă şi uită că timpul e greu!

Gândul nu doarme, singur din toate,
Chiar de-oboseşte şi el către seară...
Inima-n piept se aude cum bate-
Ceasornicul ei cine-l măsoară?

Cine mi-a spus prima dată respiră,
Cine cuvântului m-a învrednicit?
Cine acesta din mine se miră-
Fie-i mirarea fără sfârşit...

Nu mă-ntreba de unde vin...

25 Sept. 2010

Nu mă-ntreba de unde vin,
Din care asfinţit anume,
De Dragoste mereu mi-e plin
Surâsul care-l port prin lume...

Nu mă-ntreba spre unde pleacă
Flămânzi de Viaţă paşii mei,
Opreşte-i dar din drum oleacă
Ori toată noaptea dacă vrei...

Şi-atunci când zorii se revarsă
Peste acest Poem ne-scris,
Cu mâna ta pe suflet, arsă
De Dor, să mă trezeşti din Vis...

Se frânge pâinea pentru vin,
Cuminecat îndeajuns
Nu mă-ntreba de unde vin-
Nu-i vreme încă de răspuns...

ANDRADA BEŞLIU- Poveşte populară greacă- Iustratori de carte-Bata-Arad, 2010

Nu mai am Timp...

24 Sept. 2010.

De mergi înainte ori înapoi
Pulberea paşilor cine-o măsoară?
Tot mai puţină e vremea din noi,
Tot mai ciudată e cea din afară...

Pâinea noastră, cea spre fiinţă,
Dospeşte flămândă în sufletul meu,
„Nu mai am Timp”, aceeaşi căinţă
Ziua şi noaptea respiră mereu...

„Nu mai am Timp”- jalnică scuză!
Umbrele Lui sunt tot mai departe,
Jarul din gânduri mocneşte sub spuză,
„Nu mai am Timp”, ce cuvinte deşarte!...

Poezie de leac...

22 Sept. 2010.

M-a învăţat cuvântul când să tac,
Lăudată truda lui să fie,
Poezia, dacă nu-i de leac,
Dacă ea răneşte, n-o mai scrie!...

Atunci când inspiraţia nu-ţi vine
Degeaba o pândeşti pe la răscruci,
Decât s-o amăgeşti e mult mai bine
În treburile lumii să te duci

Şi-apucă-te de altă meserie,
Ea niciodată nu a fost hamac,
POEZIA-i Dor şi Veşnicie-
Poezia-i linişte şi leac...

Iobagul...

iobagis regis…
Duminică, 19 Sept. 2010.

E-atâta Dragoste în mine
Şi libertate îndeajuns,
Eu sunt iobagul tău, ştii bine,
Un serv de-a pururea supus…

Sudoarea inimii curate,
Polenul strâns între petale,
Dau zeciuiala mea din toate
În schimbul fericirii tale!

Acum acest “iobag” mă doare
Că nu mai este cel ce-a fost,
Vremelniciile sub soare
I-au dat alt înţeles şi rost…
……………………………….
Supus mă ştiu celui dintâi
Şi Dumnezeu din cer suspină
Atunci când nu-i la locul lui
Cuvântul dat întru lumină…

Inventarul cuvintelor...

18 Sept. 2010.
Biblios, Biblie, Bibliotecă…

Din când în când,
Precum cărţile
Dintr-o Bibliotecă,
Şi ele,
Cuvintele,
Ar trebui inventariate,
Măcar odată
La cincizeci de ani!
Şi nu în zadar...
Cele pierdute, furate,
Găsite lipsă
La
Inventar,
Să
Fie
Imputate!
Despre celelalte cuvinte,
Uzate
Fizic şi moral,
Ori deteriorate-
Dacă vor fi
Casate,
În următorul material...

Lumea asta...

17 Sept. 2010.

Întotdeauna lacrima-i sărată
Şi atunci când plânsul nu-i amar,
Tot mai multă lume-i supărată
Ori e fericită în zadar...

Bolnavi înspre uitare se duc anii,
În urma noastră mai rămân strămoşi?
Dar nu e vremea încă de litanii,
Copiii să ne fie sănătoşi!

Rodească-n ei speranţa de mai bine,
De-aceea vă mai spun cât oi mai fi-
Pentru acum şi-n vremea care vine
S-aveţi mai multă grijă de copii!
.......................................................

Lumea asta-i tot mai supărată,
Lumea asta nu-i precum a fost-
Întotdeauna lacrima-i sărată
Şi-atunci când e plânsoarea fără rost...

Taina ţărânii...

Duminică, 12 Septembrie 2010.

Lasă-mi întreagă taina ţărânii,
Nu-mi spune cât şi ce o mai doare,
Ca un curcubeu deasupra fântânii
Ştiu mâinile mele vindecătoare...

Flacăra lor încălzeşte, nu arde,
Nici de Umbră nu te mai teme-
Toamna vinde la negru petarde-
Între-anotimpuri e încă devreme...

Ascultă cum geme lumina în vie,
E vremea culesului, nu de pierdut,
Taina ţărânii întreagă rămâie,
În vinul din struguri aş vrea să o mut...

Marcel Olinescu- BUCURIE...

Ţi-am auzit Sufletul...

Duminică, 12 Septembrie 2010.

Până la capăt vreau

Să

Mă

Spui!

În ceasul

Acela

Ţi-am auzit Sufletul

Şi

M-am înpoezit!

Era

Atâta Lumină

În privirile

Lui!

Plouă peste Munţi...

10 Septembrie 2010, spre seară...

Şi iar mă duce versul înspre-Acasă
Precum se pleacă vara în cocori,
Plouă peste Munţi, ce ploaie deasă,
Parcă plânge cineva din nori!...

Câmpia pârjolită de ispite
Şi-adună rodul cât a mai rămas,
Nu mă-ntreba de ce mi-s năcăjite
Pădurile şi doinele din glas...

Plouă peste Munţi, ce ploaie mută
La Roşia, Abrud şi la Albac,
Mi-e gândul speriat precum o ciută,
De ce să urlu şi de ce să tac?

Domnilor de-acum nici nu le pasă,
Tot mai degeaba e cuvântul meu
Şi iar mă duce versul înspre-Acasă,
Şi-acolo parcă plânge Dumnezeu...

Nu pot să dorm...

15 Septembrie 2010, în zori...

Nu pot să dorm în noaptea asta viu,
Prin Munţii Apuseni se dă de veste,
AVRAM IANCU s-a făcut târziu
Şu tulnicele fulgeră pe creste...

Nu pot să dorm în noaptea asta mort,
Un doliu peste suflet mă apasă
Şi-aşa mă simt precum un paşaport
Expirat din Dorul de Acasă...

Poem lângă sufletul Iancului...

10 Sept.1872-10 Sept. 2010.

Orice lacrimă e de prisos
Dacă nu-i din inimă curată,
În fiecare an tu mori frumos,
Dar moartea nu te-ncape niciodată!

Iancule-Avram ce aş putea să-ţi spun
Lumina în cuvânt să nu te doară?
Obezile din trunchiul de gorun
Se rostogolesc durut prin Ţară...

Baia de Criş- la casă de brutar
Tu dormi flămând pe-aceeaşi rogojină,
Ce răni tăcute ard în Calendar!
Prin gândul meu miroase a răşină...

Dacă mă ştie frunza de poet
Iartă-mi Duhul trasului pe roată,
În fiecare an tu mori încet,
Dar moartea nu te-nvinge niciodată...

MARIA

8 Septembrie...
Când se naşte o Mamă pe pământ, suspină îngerul de bucurie...

De te-a vestit pe lume Cel de Sus,
Preafericită, pururea Fecioară
MARIE, Născătoare de IISUS,
Naşterea de-acum să nu te doară!

Niciodată nu mi-a fost ruşine
De am crezut şi cred că tu Exişti!
Mai sunt destui care nu ştiu de tine,
Prin viaţa asta bieţi aven-turişti...

Ocara să le cadă în pustie,
Ce simt şi văd nu-i treaba lor oricum
Şi Gândul meu e plin de veşnicie-
În urma lui e umbra unui drum...

Iertată-mi fie dar nimicnicia,
Acest Poem aşteaptă un răspuns-
Dacă-n Scriptură nu a fost Maria
Din care Maică s-a-ntrupat IISUS?!

A,e,i,o,u, ă...

-Gramatica Vieţii-
6 Septembrie 2010.

Inspiră-mă,
Până e devreme-n
Cuvânt…
Cu prima vocală
Începe Aerul-
Copilăria lui,
Tinereţea,
Maturitatea,
Senectutea…
După vocala
U-
Ultima respiraţie…
Ce simplă
E gramatica
Vieţii!

CREZ

Duminică, 5 Septembrie 2010.

Din pântecul cuvântului am fost fericit,
Acolo mi-e înfiptă adânc rădăcina-
„Crezut-am, pentru aceea am şi grăit",
„Strălucească, din întuneric, lumina!”

Nimic în afară nu-i fără cuvânt,
În fiecare dimineaţă mă re-învie,
Pentru el sufăr, pentru el sunt-
Lăudat fie Gândul care îl scrie!

La nunta cuvintelor...

2 Septembrie 2010, spre seară...

Ard peste comori văpăi,
Gândul slobod mă îndeamnă
Când se uită-n ochii tăi-
Scrie-mă şi dinspre toamnă

Şi de-acolo sunt frumoasă
Şi de-acolo sunt bogată-
Chip fecund ca o mireasă
Pentru nuntă mi te gată...

Curge din cuvinte miere
Peste răni ne-cuvântate,
Vindecă-mă de tăcere
Şi de Dor dacă se poate...

Pleacă vara...

1 Septembrie 2010.

Pleacă vara- frunză arsă,
Nu mai pot să o amân
Şi de mine nici nu-i pasă
Amărât dacă rămân...

Rece şi amară-i huma
Ca o umbră de cucută,
Pleacă vara, cade bruma
Peste amăgirea mută...

Cât a stat cu noi la cină
A fost tristă şi săracă
Şi cu ce sunt eu de vină-
Pleacă vara şi ce-i dacă?...