27 Sept. 2010.
Să nu-ţi fie teamă,
Doamne, ce cuvinte!
Le aud şi astăzi
Din acelaşi nor,
Cât oi sta sub vremuri
Şi de-acum-nainte
Voi rămâne pururi
În lumina lor.
Să nu-ţi fie teamă,
Ce poruncă-înaltă!
Obosit de Viaţă,
Răzimat ce Cer,
Precum nu i-e frică
Marmorei de daltă,
N-o să-mi fie pururi
Şi de-o fi să pier...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu