luni, august 04, 2014

Prieten virtual...


4 August 2014

Prietenia e un dar anume,
De ea nu este vrednic orice ins,
Omul fără chip și fără nume
Vrea să-mi fie „prieten” dinadins;

Pe unul, mai la început se pare,
L-am acceptat așa cum era el,
Cam suspect la prima înfățișare,
Timid, cu mutra lui de șoricel
Și parcă cineva-mi spunea că nu-i,
Era un lup turbat, plin de mânie
Și numai spurcăciuni la gura lui,
L-am pus la colț și-acolo să rămâie...

Același, dar cu altă dulce mască
Așteaptă iar să intre-n cercul meu,
Dar până maica lui nu o să-l nască
Nu-l primesc, să fie Prometeu!

În viață am avut câțiva la fel
De-apropiați ca timbrul de scrisoare,
Dar cu răbdare multă și cu zel
M-am desprietenit de fiecare...

De omul fără chip și fără nume
Să te ferești că el miroase-a vid-
Prietenia e un dar anume,
De ea nu-i vrednic orice individ...






Niciun comentariu: