19
Decembrie 2014
Mi-aduc aminte de poetul dus,
Atâtea versuri mai avea de spus!
De ce-a plecat de-aici așa devreme?
Pe rând, pe fiecare-o să ne cheme
Din lumea asta Cel ce ne-a trimis,
Când toată viața nu-i decât un vis,
Când toată moartea nu-i decât părere
De la Crăciun și până la Înviere...
Citesc acum din cartea lui rămasă
Și tremură lumina de pe masă
Și pașii lui se-aud venind pe drum-
E numai duh în jurul meu acum!
Cuvintele mă ard, nescrise încă,
Din pacea sărbătorilor adâncă
Pun semnul între file și ascult
Colindul pe de rost și de demult...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu