sâmbătă, ianuarie 18, 2014

Nu moartea e de vină că te-ai dus...

18 Ianuarie 2014 (Duminică, 18 ian. 2009, ora 1.30 )

Frate Vieru, încă sunt întreg,
Am fost bolnav și eu aici o vreme,
Moartea ta de-atunci n-o înțeleg,
Moartea ta rănită din poeme...

Cu fiecare vers parcă-i aud
Geamătul durut dinspre lumină:
Acesta este adevărul crud,
De moartea lui Grigore nu-s de vină!”

Nu moartea e de vină că te-ai dus
Așa devreme și fără de veste,
Să-i judece degrabă Cel de Sus
Pe cei ce-au scris nemernica poveste!

De Ziua Lui te-am așteptat cu toții,
Dar așteptarea ne-a fost în zadar,
E doliu până-n marginile sorții
La mine-n suflet și în calendar!

Frate Vieru, fratele meu Dor,
Mereu îmbrățișarea să ne-adune,
Mă văd acolo-n Munți, deasupra lor,
Cu tine-n adevăr și-n rugăciune:

Să nu uităm lumina din porunci,
Să ne unească Dumnezeu în Țară!”
Cuvintele ce mi le-ai spus atunci
Și astăzi și mereu mă înfioară.

Frate Vieru, încă sunt întreg,
Am fost și eu bolnav aici o vreme,
Moartea ta de-acum n-o înțeleg,
Moartea ta rănită din poeme...





Niciun comentariu: