1 Iunie
2015
La tine
vin, copilule-minune,
bătrân
de-acum aș vrea să mă închin,
cuvintele
pe care gura mea le spune
au în
ele-un adevăr divin!
Dă-le
poruncă, Doamne, să nu tacă,
prunc am
fost și eu și încă mi-s,
iar
sufletul mi-e gata pentru joacă,
cum e gata
mâna pentru scris...
Orice
începe cu „a fost odată”,
povești
sunt toate câte-n lume sunt,
copilăria
care ne-a fost dată
e
legământul nostru pe pământ.
La tine
vin, cu bucurie-aparte
să-ți
sorb lumina vie de sub pleoape
și când
o fi să plec de-aici departe
la sânul
ei aș vrea să mă îngroape!
Primește-mi
dar umila mea urare
de La
mulți ani! din inimă curată,
copilule-copil,
fără de care
acest poem
nu l-aș fi scris vreodată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu