Rusalii...

 

 

E tot mai multă ură în cuvânt,
E tot mai întuneric înainte
Şi totuşi se pogoară Duhul Sfânt
Din cerurile-aducerii aminte...

În fiecare an, la Cincizecime,
Un vuiet se aude pe pământ,
Ce vuiet oare şi de unde vine
Această caldă zbatere de vânt?

Ferice dar de cine îl aude,
Să-i fie întru toate de-ajutor,
Tu de El n-ai unde te ascunde,
Ca soarele de dincolo de nor;

Ci lasă-te cuprins şi nu te teme,
Din amorţeala somnului te scoală-
Acest Poem pe care-l scriu devreme
Te vindece de orice îndoială.

Taci şi-ascultă-mi freamătul, flămândul,
Frate-al meu de lut şi de cuvânt,
Umbra Lui să-ţi lumineze gândul,
Acum, când se pogoară Duhul Sfânt!

 

Luați Duh Sfânt...

Cu „Pace vouă!” Te aștept să vii,

Cum ai venit din Slava Ta, Iisuse!

Speranțele ne sunt tot mai pustii

Și altor dumnezei de-aici supuse...

 

El, Anticristul, umblă ca un monstru,

De suntem unu, ori de suntem doi,

Dragostei nu-i mai cunoaștem rostu’

De-atâta dezbinare dintre noi...

 

„Luați Duh Sfânt!” Așa le-a spus Iisus,

Cuvântul Lui din veci rămâne viu!

De Duhul, dintre toate mai presus,

Mă simt și eu pătruns atunci când scriu...

 

„Suflarea” mă-nfășoară ca o haină

După măsura sufletului meu

Și-adeseori cuprins de-această taină

Nu uit să-i mulțumesc lui Dumnezeu!

 

Pe fruntea mea când mâna Lui o pune

Se înfioară Duhul din cuvânt,

Ce-i Poezia, zilnic ce mă spune,

Și eu acesta, Doamne, cine sunt?

Duminică, 4 Iunie 2023

 

Nicolae Nicoară-Horia