„Un
gând frumos poate fi ca o biserică
în care omul își odihnește sufletul.”
Regina Maria
Tot mai departe sunt de voi,
de mine,
Tot mai târziu îmi pare-acest
tărâm,
De ce să-mi cânt sfârșitul,
știu că vine,
Nu pot cu niciun Cântec să-l
amân...
Nu mi-am pironit pe cruce niciun
gând,
Grădina sufletului cu iubiri e-arată,
Cei dinaintea mea s-au dus pe
rând
Și calea cât de limpede
se-arată!
.........................................................
Când îngerul mă va chema pe nume,
Plec liber și sărac la
Dumnezeu,
N-am niciun piedestal aici pe
lume
Și nici statuie după chipul
meu...
În deznădejdea, care nu
mă-ncape,
Ajută-mă, Părinte, să nu cad,
Tot mai departe sunt, tot mai
aproape
De-Acasa mirosind a lemn de
brad...
Din volumul Întoarcerea
Acasă... în curs de alcătuire
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu