sâmbătă, noiembrie 14, 2009

CASA COPILĂRIEI...

14 Noiembrie 2009.

Cuvântul de atunci mereu dospeşte,
Noapte de iarnă, fericit sub ţol-
„Culcă-te şi tu şi te-odihneşte,
Stinge, Copchile, lampa cu petrol!

Ce tot te scrii acolo murmurând,
Îţi pierzi vederea de atâta carte...”
Acum ea mă citeşte rând cu rând
Şi Ochii ei se bucură departe...

Sărmană Mamă, raiul meu dintâi
Şi cel din urmă când o fi să fie,
De-a pururea de veghe să rămâi
Pe Dealul meu uitat în Poezie...

Acum se prinde Postul de Crăciun,
N-auzi cum bate luna în fereastră?
Noapte de toamnă, în cuvânt m-adun,
E stinsă lampa în Căsuţa noastră...

Niciun comentariu: