TOTUL CE EŞTI...

06 Noiembrie 2009.
Totul ce eşti e-aducere aminte,
Trupul tău întreg e numai jad,
Când îl ating mă vindecă de iad
Şi Cerul meu se umple de cuvinte...

Dacă e păcat, iertat să-mi fie
Că te-am iubit mai mult decât erai,
Ruptă mereu din coasta unui Rai,
Femeie izgonită-n Poezie...

Nu-i şarpele de vină şi nici mărul
Din pomul cel de-a pururea oprit,
Precum Pilat mă-ntreb nedumerit,
Omule, „Ce este Adevărul?...”

Totul ce sunt mă-nvăluie-n uitare,
Ca floarea fructul cel promis mereu,
Tot mai aproape sunt de Dumnezeu
Şi-n urma mea, doar umbra pe cărare...