ZÂMBEŞTE MEREU...

01Februarie 2010...
Celui plecat din ţară...

Cât e bucuria ta de amară,
Dacă ţi-e bine, dacă ţi-e greu,
Omule, când pleci în afară,
Oriunde în lume, cu Dorul de ţară,
Zâmbeşte, zâmbeşte mereu...

Acolo departe printre străini,
Dacă te prinde tristeţea în prag,
La icoanele neamului când te închini,
Ascunde-ţi lacrima prin mărăcini
Şi zâmbeşte, zâmbeşte cu drag...

Aşa-i place străinului ca să te vadă,
Chiar dacă sufletul tău e în bernă,
Chiar dacă-ţi plânge mioara-n baladă,
Tu nu uita de porunca năroadă-
Să îţi fie zâmbirea eternă...

Prietene drag, te întreb oare,
Şi Aici când te văd surâzând,
Dincolo de el ce te doare,
Cât adevăr şi câtă trădare
Poartă sufletul tău şi de când?!...