La moartea unui prieten drag...

20/21 Decembrie 2011
“Nimeni din casa mea nu mă iubește
mai mult ca acest câine”.
Petroniu


“Ai grijă Charly pe unde treci”,
plânge lumânarea în fereastră,
uitându-se în calea lui de veci,
a murit strivit de o culoare albastră

în fața bisericii din Sat,
pe trecerea de pietoni a murit.
Ieri-noapte fiul meu l-a visat
îmbrățișându-l cu o dragoste de nebiruit.

Când auzea ambulanța gemea într-una
cuprins de o durere ne-înțeleasă,
în seara asta parcă e tristă și luna,
câinele meu nu o mai latră de-acasă...

I-au rămas atâtea oase de ros
și atâtea așteptări zgribulite în poartă,
el întotdeauna lătra cu folos,
știa că lătrătura în plus e deșartă!
.....................................................

Murmură vântul peste lacrima noastră-
„Ai grijă Charly pe unde treci!”
Plânge lumânarea în fereastră
uitându-se în calea lui de veci...