14
Noiembrie 2014
Eu știu
că unirea nu-i la toți pe plac,
Ea e
precum via prinsă pe arac,
Unul vrea
înainte, altul înapoi,
Dezbinat e
sensul drumului din noi!
Ce iubesc
în viață, lui nu îi convine,
Pe aceste
plaiuri, pururea divine,
Sub
același soare ne aram cu dorul,
Cel din
începuturi, sufletul și-ogorul
Și-n
același cântec amândoi eram
Semănând
sămânța dragostei de neam!
În Munți,
pretutindeni, peste văi și lunci
Nu aveam
nevoie de-avocat pe-atunci.
Dezbinarea
noastră parcă-i un blestem,
Frați
români, de sânge și de grai, vă chem,
Răutatea
lumii s-o lăsați deoparte,
Vă
treziți din somnul care vă desparte!
Țara
Românească, totdeauna dragă,
Dumnezeu
ne-a dat-o pe pământ întreagă,
Despărțirea
noastră nici Lui nu îi place,
Ne-a lăsat
poruncă să trăim în pace!
Râul să
ne-adune-n malurile sale
Precum se
adună vinul în pocale,
Între-aceste
sfinte, strămoșești hotare,
Să
trăiască veșnic România Mare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu