Te-ai trezit...

22 Septembrie 2015

Te-ai trezit, iar versul meu nu vine

Și dimineața de-așteptări ți-e plină,

Eu știu că te gândești acum la mine,

Cum se gândește orbul la lumină.

În ochii tăi se limpezește cerul,

Ca mustul după ce-a trecut în vin,

Tu singură n-o să-i dezlegi misterul,

Ea-Poezia, e un dar divin...

Ce dragă-mi ești așa cum stai la pândă,

Că nu știu ce ți-aș face deseori!

Lasă-mi răbdarea să mi te cuprindă,

Spre unde tot mereu ai vrea să zbori?

Te-am trezit și ochii tăi senini

În așternutul cald sunt plini de rouă,

Citește-mă încet, de ce suspini?

Ți-am pus în brațe-o poezie nouă...