miercuri, noiembrie 29, 2017

Noiembrie se duce...


29 Noiembrie 2017

Noiembrie se duce, spre unde noi nu știm
Și umbrele-nserării încep să ne cuprindă,
Decembrie e-aproape și sus la Viflaim
Se naște iarăși Pruncul în leagăn de colindă

Și iarna o să cearnă zăpada peste noi
Și gândurile mele sub pom se înlumină,
Noiembrie se duce, nu-l mai chema înapoi,
Oricum până la Anul nu are cum să vină;

Afară-i frig și gerul cu nepăsare mușcă,
La mine în cuvinte e cald precum în rai,
Din anul care pleacă ne-a mai rămas o dușcă,
Să plece, vine altul din urmă și...nu-i bai!

Colindătorii parcă se-aud vuind pe drum
Și crește-n mine dorul de Munți tot mai fierbinte,
Ci vino și îngână-mi un leru-i ler de-acum
Până ne fură somnul uitat între cuvinte.

Citește-mă cu grijă încet și nu te teme,
Nu vom cădea vreodată din margine de vis,
Noiembrie se duce, mai zăbovim o vreme
Să teminăm poemul ce încă nu l-am scris...

Nicolae Nicoară-Horia



Niciun comentariu: