România dodoloață...

18 Noiembrie 2017

În curând iar o să vină, Românie, Ziua ta,

Alții nici nu vreau s-audă, să mai știe despre ea,

Mușcă din aceeași pâine, ruptă din același dor,

„Frați” dacă am fost odată, să mai fie nu mai vor!

Nu le înțeleg pornirea și nici ura deocamdată,

Le-am cinstit întotdeauna ziua care le-a fost dată,

I-am servit cum se cuvine cu pălincă și cu vin,

Nici nu mi-am șters de sudoare fruntea cu vreun steag străin...

Doamne, îmblânzește fiara cea flămândă și dă-i hrană,

Care silnic zgândărește în aceeași sfântă rană,

Dojenește-o cu cuvântul care-i mai presus de fire,

Pune între noi de-a pururi dragostrea întru zidire!

În curând iar o să vină Ziua ta de pe pământ,

Patrie fără de care nici el nu-i, nici eu nu sunt,

Trebuie ca să priceapă și cu mintea lui beteagă,

Tu ai fost și vei rămâne, România mea, întreagă!

Nicolae Nicoară-Horia