Din Ziua Amintirii tale...

 

29 August 2020

-Restituiri-

Lumea e plină de Irodiade,
Lumea aceasta tot mai pripită,
Privirea lor în ochii mei arde,
Gata oricând să îi ducă-n ispită...

    *    *    *

E Ziua Amintirii tale, Ioane,

Botezător de legi și de Iisus

Îți luminează chipul din icoane,

Atunci Irod degeaba l-a răspuns!

Celor ce nu cred în tine, încă,

În Adevărul spus de-atâtea ori,

Din peștera cuvântului adâncă,

Îmi strig durerea până către zori:

Bărbați cucernici, voi, femei frumoase,

Toată suflarea vrednică să știe,

A fost aici în carne și în oase,

În Duhul care strigă în pustie!

De el nu se atinge nicio moarte,

Capul, cel din temniță, tăiat

Și îngropat de trupul lui departe,

Nevătămat de-atunci a înviat!

................................................

Și-acum irozii vremii se-nspăimântă

Gândind la chipul celui care-ai fost,

E Ziua Amintirii tale sfântă,

O zi de rugăciune și de post...

Salomeea...

O mai aud și astăzi dansând pe Salomeea,

Rostind aceleași vorbe amirosind a iod,

Dar o să vină vremea, ce-aproape e scânteia

Din flacăra promisă: „vreau capul lui Irod!”

Cuvintele acestea ce-mi vin nu-s ale mele,

Ca roiul de albine de dincolo de zare,

Chiar dacă-ntotdeauna eu am crezut în ele

La versurile mele, voi, știu, nu dați crezare

Și ochii plini de fosfor sunt gata să se-aprindă

Alunecând pe trupul demonic și rotund,

Pe Ioan Botezătorul nu-i cine să-l mai prindă?

Acum la întrebare nu vreau să vă răspund...

Dans...

Prin versul meu ce nu-mi dă pace,
Dansează încă Salomeea,
Acelaşi IOAN în lanţuri zace-
Tot Capul lui îl vrea femeia?

În ochii ei flămânzi ca iadul
Irod se uită şi nu ştie,
Frumoasa îi şopteşte-„adu-l,
Îl vreau, stăpâne, pe tipsie...”
...............................................
În Dragoste s-aveţi măsură,
Voi, fiii mei, luaţi aminte,
Vă fie dar, învăţătură-
Scriptura, cea dintâi, nu minte!

Dansează Salomeea încă,
Cu trup mistuitor ca focul,
În temniţa de jos, adâncă,
Aşteaptă înlăcrimat Proorocul...

Nicolae Nicoară-Horia