Miroase a plăcinte...

 

 

Miroase a plăcinte sus în Munți,

Dintre toate, ce miros ne-nvins!

Cum ai putea, Copile, să-l înfrunți?

Ci lasă-te de vraja lui cuprins.

 

Miroase a plăcinte și-așa-mi vine

Să dau o fugă până lângă zare,

Mă cotropește-un fel de dor de tine,

Dorul acesta-ntotdeauna doare.

 

Te văd acolo, Mamă, lângă șpor,

Prin gândurile duse hăt departe,

Cu sufletul cuprins de-un sfânt fior

Tot așteptând plecatul din departe

 

Și Așteptarea știu că nu mă cruță,

Nu uita, de-atâtea ori mi-ai spus,

Eu vin acum, dar Dumneata măicuță

Cu Dorul meu din lacrimă te-ai dus...

.........................................................

Îmi bate luna tânără-n fereastră,

Poemul meu de dragoste e plin,

Miroase a plăcinte-n cohea noastră,

Dintre toate, ce miros divin!

 

Nicolae Nicoară-Horia