Nu-i întâmplare să te naşti în
Ardeal,
Cu mâinile arse, bătucite de muncă
Tata îşi ară amurgul pe Deal,
Plugul lui taie brazdă adâncă...
Plânşi ochii
mamii stau să-l petreacă,
Pruncul prin ierburi aleargă flămând,
Nu se mai satură, Doamne, de joacă!
Un fluier se-aude în ceruri plângând...
.................................................................
Ochii tăi, scumpii, de ce se tot miră?
Aici totul miroase a Dumnezeu,
Acesta e Aerul pe care-l respiră
Clipă de clipă, numele meu...
Arde o rugă în clopote seara,
Din amonte și până-n aval
Doamne, ia-mi de pe suflet povara!
Nu-i întâmplare să te naști în Ardeal!
Mi-e gândul înalt, ce curată e slova,
Precum Învierea în Ziua de Paști!
Nu-i întâmplare să te naști în Moldova,
Nu-i întâmplare atunci când te naști...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu