Eu cred că și Înălțarea face parte din Viață,
precum întunericul din lumină.
Și eu mă voi
înălța într-o zi,
Sunt atâtea semne
în jurul meu,
Voi mai scrie până
atunci poezii
Cât o vrea bunul
Dumnezeu!
Înălțarea e tot o
curiozitate
Și viața aceasta
așa mi-a fost,
Nu știu cât adună
și cât desparte
Și plecarea din
lume are un rost...
De ea,
vremelnicul, nu mi-e mai teamă,
Oricum veșnicia
nu-i pe pământ,
De la naștere și
până la vamă,
Viața e veșnică
doar în Cuvânt!
Și eu o să mă înalț într-o zi,
Clipa aceea cine mi-o spune?
Când glasul chemării îl voi auzi
Ce merinde de drum îmi voi pune?
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu