Ev. Matei 18, 23-35
„Plătește-mi ce ești dator!”
-Cuvinte duminicale și nu numai-
Suntem datori, cât suntem,
cine știe
Și zi de zi mereu ne-ndatorăm,
Odată subjugați de datorie,
Țara, cu tot neamul ei, ne-o
dăm!
Suntem datori, vă faceți că nu
știți,
Și Soarelui din cer pentru
lumină,
Iar voi dormiți, românii mei,
dormiți,
Vai, boala asta nu se mai
termină?
Când datoria nu ne mai încape,
Pe cei ce ne conduc îi doare-n
bască,
Târziul din târziu e-atât de-aproape
În Țara asta, încă românească!
Duminică, 16 August 2026
„Plătește-mi ce ești dator!”
„Doamne, îngăduiește-mi și-ți
voi plăti!”
Și pentru talanții, îngăduitor
Regele i-a iertat cei zece
mii...
„Plătește-mi ce ești dator!”
Slugă vicleană, talanții, o
sută
Și datornicul răzbunător
Nu i-a iertat datoria avută!
De-aceea vă spun cu părere de
rău,
Cum din Cartea Cărților ni se
arată,
Cel ce nu iartă pe fratele său
Dumnezeu nu-l va ierta
niciodată!
Nicolae Nicoară-Horia


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu