Duminică, 6 Martie 2011.
De frumuseţea ta de ce te miri?
Prin ea coboară Cerul peste lume,
Nu eşti de vină tu de mă inspiri,
Nu e de vină ea că are nume!
Cu el în braţe mi se face Dor,
Numele tău, din toate câte sunt,
Cel mai bogat şi cel mai dătător
De pace şi de Dragoste-n cuvânt!
Eu ştiu că te-nfiori când mă citeşti,
Cum se-nfioară vântul de pe liră,
Nu ştiu nici eu anume cine eşti
Şi ochii mei de ce mi te admiră...
Nu eşti de vină tu de mă inspiri,
Nu cerceta aceste legi divine,
De frumuseţea ta să nu te miri,
Nici să nu o-ntrebi de unde vine...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Tu nu eşti Chip de Om!
Eşti Carte mare Dătătoare;
De viaţă, de iubire, de frumos.
Pe fila Ta e Sărbătoare!
Nu eşti fiinţă omenească!
Trăind în trupul tău de lut,
Eşti dragoste divină, ori cerească.
Eşti poezia vieţii pe pământ!
Horia! Eu aşa te văd, mi-e martor bunul Dumnezeu!
Trimiteți un comentariu