Poemul de atunci...

15 Mai 2014

Nici ceasul nu mai bate uniform,

Sunt obosit, lăsați-mă să dorm,

E-atâta iarbă verde-n jurul meu!

Ciocanul bate lacom pe ileu...

Acolo-n Munți, la vremea potrivită

Să-mi fie umbra vieții răstignită

Pe crucea unui Dor bătută-n cuie,

O suferință mai frumoasă nu e!

Pe văi și peste dealurile mele

Să pască-n pace turmele de stele,

Eu să le fiu păstorul lor întruna,

Dintre toate să nu pierd niciuna...

De vremea de atunci acum nu-mi pasă,

Mă văd flăcăul viersuind la coasă,

E-atâta iarbă verde-n jurul meu!

M-așteaptă Acasă bunul Dumnezeu...