Ca un străin...

 

 

Străin mă simt și fără pașaport

La Sohodol, în Casa mea pustie,

Nici liniștea de-aici n-o mai suport,

Există-n ea atâta gălăgie!

 

Păreri de rău se-aud bătând la geam,

Ori semne-mi fac de dincolo părinții,

Mă certă din icoanele lor sfinții

Uitați din vremea când copil eram

 

Și îi rugam în serile cu lună,

Când viscolea cu ură pe pământ,

Să facă lumea din cuvânt mai bună

Și mai curate toate câte sunt...

 

Acasa mea- răcoare și văpaie!

Aici în tine m-am trezit poet,

Te văd cum te topești încet, încet

Pe sub zăpezi, sub arșiță și ploaie...

 

Sunt obosit ca Prometeu pe stâncă

Și timpul roade din ficatul meu-

Trecură anii, vor mai trece încă?

Mai știe numai bunul Dumnezeu...

........................................................

Ca un străin și fără pașaport

Mă simt acum în Casa mea pustie,

Nici liniștea de-aici n-o mai suport,

Există-n ea atâta gălăgie!

 

Nicolae Nicoară-Horia

 Pictura: Ioan Nicoară -Acasa de la Sohodol

 

„Ziua Paşaportului Românesc, marcată în fiecare an, în ziua de 19 martie, aminteşte de data la care, în anul 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă referitoare la paşapoarte, denumită „Lege asupra paşapoartelor”. În acest context, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei. Chiar dacă paşapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, în acesta puteau figura, pe lângă titular, şi soţia, soţul şi copiii minori”.