Orice îmbrățișare este din
prag,
Cu brațele deschise spre Viață
Te îmbrățișează, cititorule
drag,
Poemul meu din fiecare dimineață!
El vine spre tine, însetat de
lumină,
Cum urcă izbucul rugăciunii
din stâncă,
Îmbrățișarea aceasta nu se
termină,
Niciodată de-ajuns,
întotdeauna încă...
Precum slovele, scrise-n Poem
Și ziua cu noaptea se-mbrățișează...
În brațele cuvintelor mele te
chem,
Pline de dragoste n-auzi cum
oftează?
Joi, 20 August 2026
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu