23
Septembrie 2020
Adeseori cuvântul îmi arată
Cum trudesc românii mei pe brânci,
Amară-i pâinea, Doamne și sărată
Prin străini, atunci când o mănânci!
Acum când scriu mi-e sufletul durut,
Smerit în fața voastră se închină,
Odihna nu-i odihnă-n așternut,
Nici bucuria, cea dinspre lumină
Cu gândul tot plecat înspre acasă
Și cu speranța rătăcind pe drum,
Celor „aleși”, degeaba, nu le pasă,
Grija lor e pulbere și fum!
Votați-i dar, cu dragostea cea vie,
Încrezători în spuza lor deșartă,
Belșug și spor în toate să le fie,
Voi, cerșetori umili din poartă-n poartă!
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu