Duminică, 6 Septembrie 2020
-Restituiri-
Umblă
Iancu supărat prin Munți,
Nu-și mai află nicăieri
hodină,
Plânge Arieșul pe sub punți,
Râul cel de Aur din
lumină;
Vântul
toamnei geme prin frunzar,
Inima lui de sete iar e arsă,
În
fluier arde încă sub șerpar
Doina noastră din străbuni
rămasă!
Domnii
nu au vreme s-o asculte,
Pururi legănați de alt alean,
Când
îi apasă grijile oculte,
Foamea lor mereu după
ciolan.
..........................................
Am auzit
azi-noapte înspre zori
Pădurile de-acasă cum recită:
Nu mai
e loc, nici liniște să mori,
În Țara asta tot mai jefuită...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu