Cheamă-mă la Tine, Doamne, dă-mi odihnă și-adăpost,
Nu mai vrea să știe lumea cine suntem, cine-am fost,
Bate vântul disperării tot mai aprig, mai turbat,
Nu mai vrea să știe lumea de femeie, de bărbat!
Vine vremea și-i aproape, când credința se destramă,
Să rostim cuvântul Tată, să rostim cuvântul Mamă
Nu mai vor de-acum păgânii, cei străini de Fiul Tău
Și se screm cu-atâta râvnă toți în slujba celui rău!
Doina e o erezie, ei nu știu ce-nseamnă Dor,
Patria e o minciună și un cuib al viespilor,
Vor s-o scoată din hotare, din conștiință și din DEX,
Zilnic-silnic au pe frunte numai gânduri despre sex...
Așa cum spunea Poetul, în „spurcatele lor guri”
Pentru ei nici nu există Adevărul din Scripturi,
Eu degeaba strig întruna, îmblânzește-i, Tu, Părinte,
Cheamă-mă la Tine, Doamne, cu tot focul din cuvinte
Și de dincolo, de nouri, ca pe-un semn biruitor
Să trimit aceste versuri peste creștetele lor
Cum Proorocul Sfânt Ilie din căruța lui de foc,
Patria și Neamul nostru nu-s bătaia lor de joc!
Joi, 8 Iulie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu