Păcatul, ce-i păcatul? Mă întrebai odată
Strângându-mă la pieptul înfiorat de fată,
De-atunci și toată viața nu știu să îți răspund,
Pe-aproape Arieșul se murmura pe prund
Și-acolo, lângă apa curată și fierbinte,
Pe trupul, ca zăpada, scriam încet cuvinte
Pe care fără grabă mereu ți le recit,
Eram cu tine-alături și-atât de fericit!
Și stelele pe boltă priveau la noi mirate,
Da, stelele acelea în veci nenumărate,
Păcatul, ce-i păcatul? Mă-ntreb mereu și-acum
Când mergem împreună de-atunci pe-același drum...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu