E ziua ta, Mamă...

 

Ce mut e ceasul fără tic-tac,

Zadarnică-i pâinea fără de grâu!

De Ziua ta, Mamă, aș vrea să tac,

Mă cufund în durere ca într-un râu...

 

Dar apa-i adâncă din cugetul meu,

Mi-ai spus odată, de-atunci țin minte,

Porunca aceea mi-e povață mereu-

„Ai grijă de tine și de cuvinte...”

 

Când veneam acasă mă rugai deseori

Acolo pe Deal, în căsuța străbună,

„De ziua mea, Nicule, să nu-mi aduci flori,”

Ea-floarea orfană de mama ei bună...

 

Clipa aceasta miroase a scurm,

E ziua ta, Mamă, mi-e sufletul frânt,

Dumnezeu să te aibă în grijă de-acum,

Eu am avut cât ai fost pe pământ...

 

Amintirea din icoană...

„Mamă, spune-mi ce-ai visat azi-noapte?”

„Copilul meu, știi tu mai bine decât mine...

Dă-mi un strop de apă...

M-am visat că mă făceam sănătoasă...”

Din „File de Jurnal- lacrimi la căpătâiul Mamei.”

 

Amintirea niciodată nu se destramă,

Oricâte vifore ne lovesc peste față,

Maica mea, cea orfană de mamă,

Întâiul meu țipăt dinspre viață,

 

Floarea suspină între petale,

Suspinul, zadarnic, nu pot să-l traduc,

Eu port cu mine cuvintele tale

Ce pe-o merinde, oriunde mă duc...

 

Astăzi e ziua ce ți-a fost dată

Acolo în Munții fără de-apus,

Fie-ți Nașterea binecuvântată

Și odihna veșnică unde te-ai dus!

 

Nimeni singur nu se naște...

 

Gândul deseori mă paște,

Ce păsune verde sunt!

Nimeni singur nu se naște,

Nici în cer, nici pe pământ!

 

Oricât vor să îl destrame

Adevărul fir cu fir,

Viața noastră fără mame

Este-un veșnic cimitir!

 

De aceea să ai grijă

Cât e Mama lângă tine,

N-o rănească nicio schijă

Până-n ziua care vine,

 

Precum duhul din cuvinte,

Adormirea ei să fie

Și atunci tu ia aminte,

Mama e atât de vie”

Duminică, 27 August 2023

 

Nicolae nicoară-Horia