P O E M D U R U T...

Fiecare se roagă în religia lui
Întru acelaşi din veci Dumnezeu
Fără de care Biserică nu-i!
Poemul acesta mă doare mereu...
Tata se duce la ortodocşi,
Mama se pleacă la iehovişti,
Fiul cel mare, la penticostali,
Fiica cea mică, la baptişti...
Unul în casă îşi face o cruce,
Altul îi scuipă însemnul ascuns-
Poteca din suflet spre unde ne duce?
Credinţa, e singurul nostru răspuns!
Unul se crede în Ziua de-apoi,
Altul, e creştin după nume,
E-atâta dezbinare ne-firească în noi,
Dezbinarea de ce şi de cine anume?
Cât nu-i unitate şi frăţie nu îi,
Cât nu este Unul în ceea ce vrei-
Fiecare merge la Biserica lui
Să se roage- Rugăciunea, ce-i?!