Duminică, 18 Octombrie 2009.
De la ghiocei la crizanteme,
De la tine până mai târziu,
Ce plină mi-e grădina de poeme,
Să fie numai vreme să le scriu...
Prin Vie vântul pribegind suspină,
Strugurii ei se odihesc în vin,
Ultimele roiuri de lumină
Dinspre vară nu le-auzi cum vin?
Se duc grăbite dincolo de toamnă,
Nici să le număr nu mai ştiu de-acum,
Cad merele, ce bucurie, doamnă,
De vârsta mea lovindu-se postum...
Eu le ascult căderea lor şi tac,
La sân tu le adună dacă vrei,
Ce coapte sunt şi roşii, cum îţi plac,
Sunt mere oare, ori sunt ani mei?...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu