Joi, 8
Ianuarie 2015
Te uiți la mine, frumusețe vie,
Întreabă-mă ce vrei, Annamarie
Și iartă-mă de nu știu să-ți răspund
La toate întrebările din gând...
O să crești și tu atât de mare
Și-o să-mi răspunzi pe rând la fiecare,
Nici eu nu știu anume cine sunt,
Îți las toată lumina din cuvânt,
Tot adevărul scris din ochii mei,
În el să îți găsești mereu temei
Și-oriunde ești, pe sub divine porți,
Să te-ocrotească numele ce-l porți!
Te uiți la mine, frumusețe înaltă
Și sufletul bunicului tresaltă,
De ce tresaltă sufletul meu? știu-
De-o sfântă bucurie care-o scriu,
De-o sfântă, ne-nțeleasă bucurie
Și toată ființa ta așa să fie,
Între pământul țării și văzduh-
Annamarie, prunc născut din duh...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu