Poezia divină...

22 Ianuarie 2015

Și dacă Poezia e divină,

Mă întreb, poetul cum e oare?

Între el și ea nu-i nicio vină,

Ci numai dragoste biruitoare!

Între ea și el e-atâta pace

Adăpostită-n orișice cuvânt,

De-aceea poate-atât de mult îți place

Poemul întru care ești și sunt!

Precum e sfânta rază din lumină

În dimineața care ni se-arată,

Ea, Poezia noastră, e divină,

Să o rostim cu inima curată.

Așa mi-a fost în viață pentru mine,

Ca pâinea de la Paști muiată-n vin

Oriunde sunt, dacă mi-e greu sau bine,

În fața ei de-a pururea mă-nchin...