Kuppenheim,
7 Decembrie 2019
„Dumnezeu
s-a-nchis în sine
...”
V.
P.
Grea, precum Singurătatea
nicio suferință nu-i!
„Să nu fie Omul
singur!” Doamne, ce oftat înalt!
Dumnezeu nu se închide
niciodată-n Sinea Lui,
El este mereu în tine și
în ea și-n celălalt...
Când cuprins
de-amărăciune din ființa ta prea tristă
Omule, ce treci prin
viață, între rugă și insultă,
Dacă-L strigi și nu-ți
răspunde să nu spui că nu există,
Dumnezeu, cuprins de milă
de oriunde El te-ascultă!
De jigniri și de blesteme
să nu faci nicicând risipă
Și ajuns la disperare
nu-L blama-ndemnat de cine?
Spune-n cerul gurii tale:
„treacă și această clipă!”
El, Răspunsul, niciodată
nu-l vei ști atunci când vine;
Dumnezeu nu se închide-n
Sinea Lui de crisalidă,
Pe pământul plin de
patimi, de gunoaie și noroi
În zadar încearcă unii
din Scriptură să-L ucidă,
Duhul, Cel Atotputernic,
este pururi peste noi...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu