Kuppenheim,
Baden-Württemberg
Joi,
19 Decembrie 2019
Iarăși mă ajunge Dorul
de Acasă
Și îmi strânge-n brațe
pruncul care sunt,
Îmi aduc aminte, Doamne,
ce frumoasă
Îmi era Colinda spusă pe
pământ!
Și acum lumina de atunci
sub pleoape
E atât de vie- duh
izbăvitor!
Îngerii din ceruri
i-auzeam aproape
Cum cântau cu mine
fericiți în cor!
Scriu și în cuvinte mâna
se răzbună,
Când mă prinde dorul
dorului de ducă,
Maica mea, din lume,
harnică și bună
Ne făcea, sărmana,
cozonaci cu nucă...
Simt cum mă
cuprinde-aducerea-aminte,
O-ntrebam adesea și din
ochii blânzi
Picura lumina sfântă din
cuvinte:
Îngerii din ceruri, ei nu
sunt flămânzi?
Nicolae
Nicoară-Horia
Joi,
19 Decembrie 2019
Iarăși mă ajunge Dorul
de Acasă
Și îmi strânge-n brațe
pruncul care sunt,
Îmi aduc aminte, Doamne,
ce frumoasă
Îmi era Colinda spusă pe
pământ!
Și acum lumina de atunci
sub pleoape
E atâta de vie- duh
izbăvitor!
Îngerii din ceruri
i-auzeam aproape
Cum cântau cu mine
fericiți în cor!
Scriu și în cuvinte mâna
se răzbună,
Când mă prinde dorul
dorului de ducă,
Maica mea, din lume,
harnică și bună
Ne făcea, sărmana,
cozonaci cu nucă...
Simt cum mă
cuprinde-aducerea-aminte,
O-ntrebam adesea și din
ochii blânzi
Picura lumina sfântă din
cuvinte:
Îngerii din ceruri, ei nu
sunt flămânzi?
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu