Câteodată...

 

Câteodată sunt sătul de toate,

Prea des mi se întâmplă „câteodată!”

Simt inima din piept că nu mai poate

Cu bucurie limpede să-mi bată!

 

Când prinde scârba vremii să mă doară

De câte se întâmplă-n jurul meu,

Închid ochii, cei de dinafară

Și respir până la Dumnezeu...

 

Târziu se face, Doamne și-n cuvinte,

De mi se pare c-am ajuns la vamă,

Cu sufletul pe brânci Te rog, Părinte,

Spre Judecată, nu a lor, mă chemă...

 

Până atunci, Tu îmblânzește-i, Tată,

Pe cei ce mușcă din călcâiul meu

Și-n ieslea mea din inimă curată

Dă-mi bucuria Nașterii mereu...

19 Decembrie 2023

 

Nicolae Nicoară-Horia