Se mișcă lumea și se mișcă
țara,
Aud și văd și simt deopotrivă,
Aș vrea să vină iarăși Primăvara,
Cine, Doamne, să îi stea-mpotrivă?
Miroase în cuvânt a praf de
pușcă,
Sub zarea clipei, plină de
noroi,
Ca un leu flămând scăpat din
cușcă
Mușcă frigul sufletul din noi
Și-o mână parcă mâzgălind pe
hartă,
Nu are liniște și nici popas,
Stau duhurile rele să despartă
Dragostea din noi ce-a mai
rămas...
Ce plin și-amar e miezul de
durere,
Se mișcă lumea și se mișcă
Țara,
Doamne, dă-mi răbdare și
putere
Să-mi duc până la margine
povara...
Vineri, 21 Februarie 2025
Nicolae Nicoară-Horia


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu