Poezia ca o suflare...

 

 

Poezia e de origine divină,

Viața omului fără ea e săracă,

Nu știe nimeni pe pământ când vine,

Nu știe nimeni pe pământ când pleacă...

 

E ca Izbucul de la Poșaga,

Cu Tatăl nostru din  Mănăstire,

Orice făptură îi simte vlaga

Plină de-o Dumnezeiască Iubire!

 

Ea nu suportă gratii, nici zăvoare,

Nu vă jucați cu libertatea ei,

Pătruns mi-e sufletul de-această „suflare”,

Numai Tu, Doamne, poți să mi-o iei...

1 Septembrie 2025

 

Nicolae Nicoară-Horia