ALBUM...

Lucia- Hermina, mereu...
01 Ianuarie 2010, spre seară...

Doamne, ce frumos era pe-atunci-
Mirele din Munţi şi tu-Mireasă,
Lumina lumii se-odihnea în prunci
Şi noi, nuntiţii, ne-nlumeam spre Casă...

Acum, când răsfoim tăcuţi Albumul,
De ce te uiţi cu jind în ochii mei?
Deasupra vremii noastre iese fumul,
E iarnă şi e frig şi-i tot ce vrei...

Nu-mi pare rău, e focul încă treaz
Şi-n vatra amintirii nu-i tăciune-
Să te sărut aş vrea, de pe obraz
Sărutul meu, tu lumii nu mi-l spune...

Doamne, ce frumoşi eram pe-atunci,
Mă uit în prunci şi îmi aduc aminte..
Lumina lumii se odihnea pe brânci,
Cum se-odihneşte Cerul în cuvinte...