Cerul de Acasă...

22 Ianuarie 2010

Cât vei umbla prin lume cu folos,
Câtă lumină vei avea pe masă,
Niciunde nu-i în Viaţă mai frumos
Ca Cerul tău înveşnicit de-Acasă...

Acolo, unde ţi-a fost dat dintâi,
Însemnul lui, cel creştinesc, pe tâmple,
Acolo te întorci ca să rămâi
Când va fi Tăcerea să se-ntâmple...

Culoarea lui nu are-asemănare
Şi toată Rugăciunea ta o-ncape,
Cerul de-Acasă e o Sărbătoare
Ce o porţi, Copilule, pe pleoape...

De sunt furtuni, sau fulgere vreodată,
Nu-ţi fie teamă de mânia lor,
Acolo, în Acasa ta, pe vatră,
O Mamă scoate pâinea din cuptor...

Cât vei umbla prin Viaţă măsurat
Cu amăgirea ei ce te apasă,
Nu-i nicăieri în lume mai curat
Ca Cerul tău, cel vindecat, de-Acasă...