Poeme şi flori...

30 Ianuarie 2010, în zori...

Şi vine ea tiptil
Ca
O
Ştrengăriţă
Lângă Visul din somn-
Scrie-mă,
De ce taci?
Uite,
Ţi-am adus un coş
Plin
De flori
Şi de cuvinte-
Astăzi
E Ziua ta!
După felul cum se cuibăreşte
În sufletul Poemului,
După lumina
Nuntită
Din ochi,
Lumea crede,
Şi pe bună dreptate,
Că e îndrăgostită de mine...
Şi eu,
Cum pot să mă
Tac,
Doamne
În faţa frumuseţii ei
Divine?....
Noapte
De noapte
Mi se întâmplă
La fel-
Să nu vă miraţi
Dacă
Viaţa mea,
Toată,
E plină de flori
Şi
De poeme...