„Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta!”
Ev. Marcu 2, 11
Cuvintele Tale îmi stăruie-n minte
Din rugăciune, atunci când mă rog
Și Rugăciunea întotdeauna-i fierbinte:
„Vindecă-mi, Doamne, gândul slăbănog!”
Vindecă-l, Doamne și pe-aproapele meu,
Din patul neputinței degrabă îl scoală,
Iartă-i păcatele, Fiu de Dumnezeu
Și-alungă-i din suflet orice-ndoială!
Eu cred în cea mai deplină putere
Și-n Dragostea Ta care vine de sus,
Cum crede Primăvara în Înviere
De fiecare dată când iarna s-a dus...
Pe lumea aceasta, tot mai bolnavă,
Credința e simplă, răutatea e dublă
Și totuși Porunca se-aude din slavă:
„Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă!”
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu