Nu-i liniște, Doamne, liniște nu-i,
Se ceartă flămânzii cu cei prea sătui,
Se ceartă bolnavii cu cei sănătoși,
Părinții se ceartă pentru strămoși,
Se ceartă copiii pentru averi,
Ziua de azi cu ziua de ieri,
Cine-i mai vrednic, cine-i mai tare;
Prin piețele vremii și la altare
Ateii-între ei și creștinii se ceartă,
Pe toți certăreții din lume îi iartă,
Pune în sufletul nostru, Părinte,
Dragostea sfântă între cuvinte,
Alungă vederea ochilor noștri,
Cea zilnică, plină de monștri,
Aprinde lumina, fără de pată
Din întunericul nostru îngropată.
Astâmpără-i gurii setea și ura,
Dă-ne, în toate, de-a pururi măsura!
Nu-i liniște, Doamne, nici n-o să fie
Până în clipa cea mai târzie...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu