L-am auzit pe unul înjurând soarele
Ca pe un mire, arzând pe crug,
Mi se-nmuiaseră mâinile și picioarele
Și sufletul din mine era ca un rug...
Respira omul aerul fierbinte
Cu fruntea-mbrobonită de sudoare,
Rogu-mă Ție, Tu iartă-l, Părinte
Și-acum când scriu cuvântul mă doare!
El rămâne în veci, vorbitorii lui pier...
Nu-i nimeni pe pământ fără vină,
Cu mâinile Tale punându-l pe cer,
Ai făcut Ziua: „să fie lumină!”
Ai făcut Omul ca pe-o minune,
Sufletul meu nu poate să-l condamne,
Ca insul acesta, sunt...legiune,
L-am auzit înjurându-Te, Doamne!
Joi, 21 Iulie 2022
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu