În vremea când nu se mai scriu scrisori,
Mâna mea te scrie cu ardoare,
De pe pământ ți-am spus adeseori:
De prea aproape depărtarea doare!
Să-i dăm Iubirii timpul înapoi,
Când Demiurgul mâna ne-o întinde,
El, Cătălin, se uită-acum la noi
Și-o gelozie oarbă îl cuprinde!
...................................................
Eminul meu, eu sunt atât de mică,
Tu luminezi acolo printre stele,
Te-aud șoptind: o, dulce Veronică,
Nefericirea fericirii mele!
Din lumea ta eu știu că mă-nțelegi,
De prea aproape depărtarea doare,
Cu veșnicia clipei tu mă legi
De Poezia ta nemuritoare...
17 Ianuarie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu