Om a fost și el ca toți creștinii,
Cu bune și cu rele pe pământ,
Părinții l-au învrednicit Luminii
Și i-a rămas în oaste ca un sfânt!
Pe Sfântul vrednic, dătător de pace,
Eu din Copilărie îl admir,
Din trupul lui, străpuns atunci de lance,
N-a curs sânge vinovat, ci mir!
Eu îmi respect credința din strămoși,
Cu ea mi-a început cărarea-n lume,
Cei ce nu cred, să fie sănătoși,
Purtători sau nu de acest nume...
Nicolae Nicoară-Horia
„Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, este Patronul
Tesalonicului, alături de Sfântul Apostol Pavel şi de Sfântul Grigorie Palama.
A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa
creştină şi nu a vrut să se închine la zei.
În tradiţia populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul
păstorilor şi vestitorul iernii.
Sfântul Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi
Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită
calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său.
Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, fapt
care l-a mâniat foarte tare. Aşa că, întorcându-se biruitor dintr-un război cu
sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea
zeilor.
Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt
adevărate cele auzite despre el, că şi-a dat toată averea săracilor şi că se
închină lui Dumnezeu. Dimitrie a mărturisit că este creştin şi a defăimat
închinarea la zei.
Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi
ucis cu suliţa.
Începând a se lumina de ziuă, în ziua de douăzeci şi şase a lunii
octombrie, au intrat ostaşii în temniţă şi, aflându-l pe Sfântul Dimitrie stând
la rugăciune, l-au împuns pe el cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost
împuns a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe
cruce.
Căci sfântul, cum a văzut pe ostaşi, singur a ridicat mâna dreaptă şi
aceştia I-au şi împuns. Astfel, închipuind patima lui Hristos Domnul, Cel
împuns cu suliţa, sfântul şi-a dat în mâinile Lui cinstitul său suflet. Iar
trupul lui care zăcea pe pământ fără cinste, mergând noaptea un oarecare dintre
credincioşi, l-a luat în taină şi l-a îngropat.
Când Sfântul Dimitrie a fost străpuns de suliţe în temniţă de către
ostaşi, era de faţă la moartea lui şi credinciosul său slujitor, cel pomenit
mai înainte, Lupul.
Acela a luat haina stăpânului său cea înmuiată în sânge. La fel şi
inelul lui l-a înmuiat în sânge şi multe minuni făcea cu haina şi cu inelul,
tămăduind toate bolile şi gonind duhurile cele viclene, încât s-a dus vestea
minunilor prin tot Solunul şi toţi bolnavii alergau la dânsul.
Aflând despre acestea Maximilian, a poruncit ca să-l prindă pe fericitul
Lupul şi să-i taie capul. Şi astfel, sluga cea bună şi credincioasă a sfântului
s-a dus la Domnul după stăpânul său, adică după Sfântul Dimitrie, căci unde
este stăpânul, acolo să fie şi sluga lui.
Apoi, nu după multă vreme, a început prigoana asupra creştinilor.
Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie era zidită o biserică mică, în care se
săvârşeau multe minuni şi bolnavii primeau tămăduire.
Atunci, un boier din cei mari, slăvit şi credincios, din părţile
Iliricului, pe nume Leontie, fiind cuprins de o boală grea şi nevindecabilă, a
alergat cu credinţă la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Când au ajuns la biserica
sfântului, l-au aşezat în acel loc unde se aflau în pământ moaştele mucenicului
şi îndată acesta a primit tămăduire şi s-a sculat sănătos, mulţumind lui
Dumnezeu şi preamărind pe Sfântul Dimitrie, plăcutul Lui. Acesta a vrut să
zidească sfântului o biserică mare şi frumoasă în semn de mulţumire.
Dărâmând biserica cea mică, când s-a început temelia celeilalte
biserici, au fost găsite moaştele Sfântului şi Marelui Mucenic Dimitrie întregi
şi nestricate, din care au izvorât mir frumos mirositor şi a umplut toată
cetatea de mireasmă bună.
Apoi s-a adunat tot poporul şi cu bucurie au luat din pământ moaştele
sfântului şi s-a tămăduit mulţime de bolnavi, prin ungerea cu mirul care
izvora. Leontie, bucurându-se, nu atât pentru sănătatea sa, cât pentru aflarea
sfintelor moaște, degrabă a săvârşit lucrul pe care îl începuse şi a ridicat în
acel loc o biserică preafrumoasă în numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie”.
Sursa: Wikipedia
