vineri, ianuarie 12, 2024

Poezia din ger…

 



 

Nu poate gândul să mă-ncapă,

Nici nu am loc de-atâta ger,

Se-aude piatra cum se crapă

Și stelele se-aud în cer...

 

E miezul iernii, bat-o vina,

Deasupra luna-i ca un gâde,

În pomi a-nmărmurit lumina,

Iar grâul sub zăpadă...râde!

 

Aceste versuri...provizorii

Le scriu cu inima codată

Și-aștept să se reverse zorii,

Ei nu îngheață niciodată...

 

Gândind la tine, Floare-albastră,

Tu taci acum, nimic nu-mi spui,

Și gerul mușcă din fereastră

Ca o leoaică lângă pui...

 

Nicolae Nicoară-Horia

 

Niciun comentariu: