Se naște Fiul...

 

Nu se gată vremea, încă mai trăiesc

Până când pe lume vor mai fi cuvinte,

Am ajuns Ajunul, vin să-Ți mulțumesc

Pentru toată ziua, Bunule Părinte!

 

Îngerii din cer colindă

Și cu ei și Moș Crăciun,

Nu e om să nu-l cuprindă

Bucuria din Ajun!

 

Nimenea să nu se-ascundă

Și în lutul efemer

Duhul ei să vă pătrundă

Până-n ultimul ungher!

 

Vrajba dintre voi să piară,

Și în sufletele voastre

Azi Colindul se pogoară

Din tăriile albastre!

 

Nu-i colindă mai frumoasă,

O, ce Veste pe pământ!

La noapte în orice casă

Se va naște Pruncul Sfânt!

Frați români și alte nații

Câte-or fi pe lumea toată,

Cu credință așteptați-i

Nașterea cea minunată!

                * * *

Se naște Fiul, Cel binevestit,

În Văzul și-n Auzul tuturor,

Măcar și el să fie fericit

Crăciunul, cel de-atunci, nepăsător!

 

În han și-acum petrecerea e multă

Și hărmălaia vieții e în toi,

Durerea Mamei, cine o ascultă?

E-aceeași nepăsare peste noi,

 

Nici el, Crăciunul, n-o primește-n casă!

Cuprins de silă și de îngâmfare,

Să-mi fie întrebarea înțeleasă:

Merită el această Sărbătoare?

 

Poate-nțeleg creștinii și ateii,

Din lumea asta, pururi răzvrătită,

Stau demonii pe Marea Galileii

Să ducă omenirea în ispită!

.....................................................

E-un singur Adevăr, un altul nu-i!

O singură Credință și-un Duh Sfânt,

Se naște Fiul, este Ziua Lui

Din Calendarul Vieții pe pământ!

                 * * *

Am primit o Veste și v-o dau acum,

S-o luați desigur ca pe o arvună,

Vine iar Crăciunul, magii sunt pe drum,

Leru-i Doamne, leru-i, zările răsună!

 

Steaua sus în ceruri se arată iar

Și la Țebea parcă sub gorun tribunul

În genunchi se roagă-duh de moț hoinar:

Să primiți în pace, voi români Ajunul!

 

Sus pe Scorucetul de durere plin,

Tot făcându-și planuri focul să-l aprindă,

Horea ascultă scâncetul divin

Așteptând amarnic gornicii să-l prindă...

 

Fericită-i Clipa și adevărată!

Am primit o Veste și v-o dau acum,

Steaua luminează înspre staul, iată

Murmurând colinde, magii sunt pe drum...

 

Am văzut Lumină şi-am venit Acasă,

Casa mea bătrână, răzimată-n zare,

Sufletul ei tânăr nu e de vânzare,

Am văzut Lumină şi colaci pe masă

 

Şi în jurul mesei scaunele mute

Aşteptând să vină iar colindătorii,

Unde e pruncuţul care să-i asculte

Până se revarsă peste lume zorii?

 

Sfinţii din icoane, cei rămaşi de-atunci,

De atâta vreme au ieşit din ramă-

Am văzut Lumină şi-am venit pe brânci

Până lângă tine, colindată Mamă...

 

Nicolae Nicoară-Horia